Sunt tare curios care e motivatia unui alpinist. Ce il mana pe alpinist sa indure tot felul de chestii nasoale (frig, foame, etc.) ba chiar sa isi puna viata in pericol pentru a se catara pe varful Kangchenjunga de 8.586 m (e foar un exemplu). Inteleg sa fie o chestie turistica, sa mergi pe varful respectiv daca ai avea ce vizita acolo, un Turn Eiffel, un Ermitaj, un Mare Zid... dar asa ... te antrenezi de nebun, faci tot felul de sacrificii, vreo cateva saptamani toooot urci, degeraturi, muci inghetati, jeg, mancare din conserva si ... ajungi sus.
Ce faci acolo ? Nu poti sta prea mult ca iti ingheata si sufletul in tine si nici oxigen nu prea ai. Nu e o cabana sa bei un spritz, nici prietenii sa sarbatoresti asa ca scurt, faci o poza si cobori. Te intorci acasa, faci eventual o expozitie cu pozele facute pe munte, tii vreo 3 conferinte de presa, daca esti bun scoti si o carte pe care nu o cumpara decat alti vreo cativa narozi ca tine si ... o iei de la capat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu