Sa cresti mare !

Mi-a luat doi ani sa-mi revin din tristetea ce ma cuprins dupa moartea girafei mele. Am petrecut zile si mai ales nopti de cosmar, girafa aparandu-mi in vise si bantuindu-mi somnul, repetand iar si iar:"Razbuna-ma !". Si uite asa, cosmarul s-a repetat timp de aproape 20 de luni, chiar si dupa ce am razbunat-o, taind unghiile cainilor care latrand la ea au speriat-o si au aruncat-o in fata masinii - soferul nu a fost acuzat pentru ca circula regulamentar. Am fost la psihologi, la vrajitoare, la medici somnologi de renume dar fara nici un rezultat pana cand, prietenul meu bun Mick Doohan mi-a dat ideea sa imi gasesc un alt pet pentru ca in felul asta spiritul girafei mele iubitoare se va potoli vazand ca nu mai sunt singur.

Fara prea mare incredere am decis sa imi gasesc un nou companion. M-am gandit mult pentru ca, avand in vedere cata durere mi-a provocat pierderea girafei am vrut sa evit din start posibilitatea de a trece din nou prin aceste clipe de cosmar, in caz ca, Doamne fereste, si noul pet va parasi aceasta lume inaintea mea. Am cautat prin urmare tot felul de vietuitoate care mai de care mai longevive dar tinand cont ca oricat de bine arata statisticile, nu ai de unde sti ce virusi apar m-am oprit in final la un frasin (cu toate ca preferam mai degraba un cires).

Acum sunt linistit, cosmarurile au disparut iar eu ma ocup zi de zi de frasinul meu pentru ca, nu-i asa, dresajul frasnului e mult mai dificil in comparatie cu cel al girafei.

Si inca ceva, inca frasinul meu nu are un nume asa ca astept cu interes propuneri. Cea mai potrivita idee va fi premiata cu o ciorba de peste si titlul de nas.