Copii, cu cati de i ?

   Niciodata nu mi-au placut copiii. Iar ca sa fiu corect, copil fiind, nici chiar de mine nu mi-a placut.
   Norocul a fost ca  ca adolescent a venit relative repede (Cernobalul asta !) iar lururile au intrat in normal. Ceea ce a ramas insa invariabila e atitudinea mea in raport cu puii de om.
   Imi aduc aminte ca aveam 29 de ani cand niste prieteni din copilarie mi-au prezentat proaspatul produs al futaiului lor si astfel am ajuns sa tin pentru prima data in brate un bebelus. Dupa trainingul de rigoare referitor la fragilitatea micutului si la modul de manipulare a venit si maretul moment in care obiectul mi-a fost inmanat. Spunea cineva ca viata ta se schimba atunci cand tii un prunc in brate asa ca asteptam sa ma simt macar ca Neil Armstrong sau Alexander Fleming. O pula !  Ce am simtit a fost doar ceva mic si cald, ceea ce, coroborat cu  ideea de fragilitate, mi-a dat mai mult  impresia ca tin in mana un kebab proaspat preparat (la fel de cald si la fel de greu de manipulate pentru ca daca nu esti atent ramai in mana doar cu lipia) si nu o fiinta umana. Norocul parintilor a fost ca eu prefer kebab-ul cu miros si gust de ceapa iar in cazul de fata acesta avea mai mult miros de pisat si de lapte de mama asa ca tendinta de a lua o muscatura a disparut subit.
   Si tot subit a disparut si nevoia de a mai tine in brate in copil.
   Doar ca, dupa cum se stie, viata este o mare curva si pe cat te feresti mai mult de un lucru, pe atat ea ti-l scoate tot mai des in cale. In felul asta, bebelusii au inceput sa apara in jurul mau mai ceva ca bubele negre pe corpul unui ciumat. Iar de ar fi doar aparut si ar fi stat la locul lor tot ar fi fost bine.
Doar ca - si aici nu cred ca e vina lor - in momentul in care bebelusul apare, parintele are automat intentia sa ti-l dea sa il tii in brate, gandindu-se ca lucrul asta iti face maxima placere.
   Ei bine, "dragilor parintilor", ce ar fi ca inainte de trece la actiune sa imi priviti putin ranjetul ce-mi decoreaza fara. oare chiar nu vedeti ipocrizia din spatele lui ? Oare chiar e atat de greu sa va dati seama ca NU imi face placer o astfel de activitate ? Ei bine, daca nu stiati asta apoi o aflati acum : mie nu mi-a placut niciodata si nu-mi face nici acum placere sa fac lugu lugu la micul vostru cacacio  si plin de bale, asa ca o sa procedez ca in mijloacele de transport in comun si o sa-l dau repede mai departe.