Vioara

   Desi avea doar 3 ani, Tică obisnuia sa se plimbe singur prin padurea de la marginea satului natal. Doar ca in acea zi, viata lui avea sa se schimbe brutal in momentul in care a vazut cum vulpea marsava ataca o veverita fara aparare. Repede, eroul nostru a pus mana pe o surcea si a intervenit in conflictul inegal. Vazandu-l atat de plin de curaj, vulpea a parasit repede si cu coada intre picioare campul de batalie iar veverita a inceput sa topaie fericita si, pentru a-s manifesta recunostinta, a urcat repede in varful celui mai inalt milid si a coborat cu o o samanta proaspata ce i-a inmanat-o salvatorul ei.

    Fara sa stea mult pe ganduri  Tică a luat samanta si a ingropat-o bine intr-un loc ferit in spatele casei si a inceput sa ude in fiecare zi locul respectiv, in speranta ca in timp acolo va creste un arbore numai al lui. 

    Anii au trecut iar Tică a ramas strans legat de locurile natale si in principal de paltinul sau, acum un arbore mai inalt decat casa parinteasca, cu un frunzis des si cu crengi groase. Si Tică il ingrijeste ca in prima zi. Degeaba ii spun toti ca nu mai e nevoie, ca paltinul are radacini destul de puternice pentru a-si lua singur apa necesara pentru ca zi de zi, ca intr-un ritual magic, Tică continua sa il ude cu maxima seriozitate. Nu a trecut nici o saptamana, chiar nici macar o zi in care Tică, cu stropitoarea lui de tabla sa nu se abata pana in spatele casei pentru a-si adapa vechiul prieten. 

    Dar boala crunta a inceput sa il macine pe Tică al nostru, acum in varsta de 87 de ani. si-a dat seama ca timp de 30680 de zile a fost sclavul paltinului care acum e mare si  puternic in timp ce el, batran si bolnav, mai are putin pana va pleca pe lumea calalta. Plin de emotie si adunandu-si ultumele puteri, Tică  pune mana pe secure in mai putin de o jumatate de zi isi  pune paltinul la pamant iar din lemnul acestuia isi construieste o vioara magica la care, desi nu are cunostinte muzicale, incepe subit sa cante.

    Un vecin l-a gasit a doua zi pe prispa casei, strangand la piept o vioara al carei sunet parca mai vibra inca intre frunzele unui paltin proaspat taiat, din al carui lemn niste binevoitori au facut si sicriul in care Tică a fos ingropat dupa trei zile.