Azi noapte, pentru prima data in ultimii 14 ani, am visat. Din păcate reîntoarcerea mea in rândul visătorilor nu a fost una prea reușita pentru ca visul meu s-a dovedit a fi un adevarat coșmar.
Se facea ca traiesc intr-o lume in care oamenii de pe Pamant erau foarte deștepți si de asemenea foarte frumosi. Peste tot pe unde mergeam eram inconjurat de corpuri decupate parca de pe copertele revistelor si auzeam doar discutii filozofice, pline de substanta, conținând cuvinte despre care nici macar nu știam ca exista. Mergeam printre semenii mei si toti se uitau la mine ca la ceva straniu iar in jurul meu se vorbea parca cea mai straina dintre toatre limbile pământului. In plus,toti acesti oameni frumosi si destepti faceau si niste lucruri senzationale. Nimic din ceea ce se intampla nu era ordinar, nici o actiune a rasei umane îmbunătățite nu era o chestie banala, totul era iesit din comun, spectaculos.
Incet, vazand ca nu ma icadrez in peisajul plin de intelepciune si de frumusete, oamenii au inceput sa ma izoleze. Nimeni nu mai vorbea cu mine, nimeni nu imi mai suporta prezenta in preajma sa. Haituit si separat de tot ceea ce era umanitate am decis sa fug, sa gasesc un loc pentru cei ca mine dar vai, situatia se generalizase si intregul Pamant era parca populat de o specie noua de oameni. Mi-am dat seama ca in acea lume, populata de omul versiunea 2.0, eu eram singurul individ versiunea 1.1.
Lipsit de speranta, m-am oprit din fuga, m-am asezat la umbra unui nuc, am desfacut un pet de Noroc la 2,5l si o punga de seminte de floarea soarelui Cernica si mi-am continuat existenta banala. Doar ca nu am ajuns nici macar la jumatatea petului cand, din cauza ca buzele incepusera sa ma doara de la spartul de seminte, m-am trezit brusc din somn. Cu un puternic gust de sare in gura, mi-am dat seama ca totul a fost un cosmar care din fericire s-a incheiat pentru ca voi suteti tot aici, la fel ca inainte, in vechea versiune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu